Șopârlița este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna Șopârlița este situata in județul Olt, în Câmpia Română, pe terasa stângă a râului Oltet, cel mai mare afluent al Oltului, la aproximativ 20 km în amonte de vărsarea în Olt. Localități învecinate: la nord-est localitatea Brâncoveni, Olt la vest localitatea Pârșcoveni, Olt la sud-est localitatea Osica de Sus, Olt la sud localitatea Dobrun, Olt Principalele căi de acces spre localitatea Șopârlița sunt: șoseaua județeană 664, care face legătura între șoseaua europeană E574 și șoseaua natională 64; magistrala de cale ferată 910, între Piatra Olt și Caracal
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șopârlița se ridică la 1.279 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.520 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,65%). Pentru 1,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,89%). Pentru 1,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Șopârlița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul. Marijana Trepăduș , de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Partidul Politic | Consilieri |
---|---|
Partidul Social Democrat | 7 consilieri |
Partidul Național Liberal | 1 consilier |
Partidul Alianța pentru Unirea Romanilor | 1 consilier |
Prima atestare documentară a localităţii Șopârlița datează din anul 1645 este menționat Brătășani, sat lângă Olteț, județul Romanați(Doc. Ist MDLXVII/4).
Pe teritoriul comunei se găsesc ruinele unei biserici foarte vechi, ridicata aproximativ în anul 1650, al cărei ctitor ar fi, după documentele istorice, Ghinea Olarul, vistier al lui Matei Basarab. Ruinele acestei biserici se afla în locul numit “sub Zăpodie”, în partea de vest a comunei. Jefuită și spurcată de turci, biserica pare să fi fost părăsită nu la mult timp după construcție. Ruinele acestei biserici au dat naștere la o serie de legende și presupuneri ale unui tunel, care ar fi mers în vechime până la curtea domnească de la Brâncoveni. Informatii din lucrarea "Monografia Comunei Șopârlița", -Irinel Mladenciu, Adrian Radu